Obezitatea și supraponderalitatea generează costuri de ordinul miliardelor de euro pentru economiile europene, prin tratamente medicale și pierderi economice. În România, cheltuielile asociate unui indice de masă corporală ridicat sunt estimate la 2,5 milioane de euro pe an, potrivit unui raport realizat de Oficiul pentru Economia Sănătății (OHE) pentru Federația Europeană a Industriilor Farmaceutice (EFPIA).
Studiul analizează opt țări europene și arată că impactul financiar anual al obezității și supraponderalității reprezintă între 0,7% și 1,4% din produsul intern brut. În România, ponderea este de 0,7%, în timp ce cele mai mari valori apar în Grecia și Marea Britanie, unde ajunge la 1,4%.
Cât plătesc statele europene
Diferențele dintre țări sunt considerabile. Germania suportă cea mai mare povară financiară, iar Marea Britanie, Spania, Italia și Franța înregistrează, la rândul lor, costuri de ordinul zecilor de miliarde de euro.
- Germania: 55,2 miliarde de euro;
- Marea Britanie: 43,2 miliarde de euro;
- Spania, Italia și Franța: aproximativ 20 de miliarde de euro fiecare;
- România: 2,5 milioane de euro.
Raportate la numărul locuitorilor, cheltuielile ajung la 131 de euro, echivalentul a 691 de lei, pentru fiecare persoană din România. În Germania, suma urcă la 662 de euro, adică aproximativ 3.228 de lei pe cap de locuitor.
În Germania, Spania și Irlanda, ponderea economică atribuită unui indice de masă corporală ridicat depășește bugetele alocate apărării. Germania are o valoare de 1,3% din PIB, Spania de 1,2%, iar Irlanda de 1,1%.
Costuri medicale și pierderi economice
Cheltuielile directe pentru îngrijirea persoanelor afectate au totalizat 100,4 miliarde de euro în cele opt state analizate. Germania concentrează cea mai mare parte a acestor costuri, cu 30 de miliarde de euro.
Impactul nu se limitează la sistemele de sănătate. Costurile indirecte includ zilele de muncă pierdute prin absenteism, lipsa participării la activitatea economică, timpul acordat de îngrijitori și decesele premature.
În țările incluse în analiză, 278.000 de persoane au murit din cauze asociate obezității și supraponderalității. Totodată, s-au pierdut opt milioane de ani de viață sănătoasă, indicator măsurat prin DALY.
Obezitatea, legată de numeroase boli
În 2024, 26% dintre adulții europeni aveau obezitate, definită printr-un indice de masă corporală de cel puțin 30. Alte 30% dintre persoane erau supraponderale, iar estimările arată că, până în 2035, jumătate dintre adulții lumii ar putea avea supraponderalitate sau obezitate.
Indicele de masă corporală compară greutatea cu înălțimea și oferă o încadrare în categorii precum subponderalitate, greutate normală, supraponderalitate sau obezitate de gradul I, II ori morbidă. Greutatea crescută poate avea cauze fiziologice sau psihice, iar dieta și activitatea fizică nu sunt singurele elemente care trebuie luate în calcul.
Printre problemele care pot contribui la creșterea în greutate se numără afecțiunile tiroidei, bolile gastroenterologice, diabetul și afecțiunile cardiovasculare. În cazul tulburărilor alimentare, evaluarea de către un psiholog și un nutriționist poate fi necesară.
Obezitatea este, de asemenea, factor de risc pentru diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, steatoza hepatică, cancer, tulburări neurologice, boli respiratorii cronice și afecțiuni digestive.
„Combaterea obezității este esențială pentru protejarea sănătății și a bunăstării cetățenilor, pentru salvgardarea sistemelor noastre de sănătate europene și pentru asigurarea unei creșteri durabile în Europa”, a declarat Nathalie Moll, directorul general al Federației Europene a Industriilor Farmaceutice.