Obezitatea afectează aproximativ unul din trei adulți din România, iar excesul ponderal este întâlnit și la circa o treime dintre copiii de 8 ani. CNAS analizează introducerea unor servicii medicale dedicate, însă medicamentele moderne și chirurgia bariatrică nu sunt încă accesibile pentru mulți pacienți.
În 2023, aproximativ 21.000 de persoane cu indice de masă corporală crescut au murit în România. Obezitatea este asociată cu mai mult de 200 de afecțiuni, printre care diabetul de tip 2, hipertensiunea, bolile cardiovasculare, apneea de somn, problemele articulare și ficatul gras.
Ce servicii pregătește CNAS
Noile servicii ar putea fi acordate în regim de spitalizare de zi și ar urmări atât depistarea riscurilor, cât și stabilirea unui plan de tratament. Printre evaluările și formele de sprijin luate în calcul se numără:
- analize metabolice și hormonale;
- evaluarea riscului cardiovascular;
- consultații de specialitate;
- consiliere psihologică;
- educație nutrițională.
Adriana Turea, președinta Asociației ENDO Pacienți, a explicat că persoanele care vor să slăbească ajung adesea să caute singure ajutorul mai multor specialiști. Ea a povestit că a mers la nutriționist, endocrinolog și psiholog, iar sprijinul psihologic a ajutat-o să își reducă pofta de mâncare într-o perioadă marcată de stres.
„În momentul în care am vrut să scad în greutate, nu am știut încotro să o iau. M-am dus întâi la nutriționist, după aceea la endocrinolog. Am mers tot eu, singură, și la psiholog. Am avut o perioadă, ultima, în care am fost foarte agitată. Mult stres și mâncare. Am observat că, în momentul în care m-am dus la psiholog, pofta de mâncare a mai scăzut”, a declarat Adriana Turea.
Tratamentul cere o echipă
Medicii susțin că gestionarea obezității nu se poate baza exclusiv pe medicamente. În funcție de nevoile pacientului, echipa poate include medicul de familie, endocrinologul, diabetologul, chirurgul specializat în chirurgie bariatrică, psihologul și nutriționistul.
Conf. univ. dr. Alice Munteanu, șefa Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgență Militar, a arătat că anumite tratamente pot reduce riscul de deces prin evenimente cardiovasculare majore. „Recomandarea este ca ele să fie folosite pentru ca pacientului să îi prelungești viața. De fapt, toate studiile arată că scade mortalitatea prin evenimente cardiovasculare majore: infarct miocardic, accidente vasculare, respectiv alte patologii. Vorbim chiar și despre aritmii maligne și, nu în ultimul rând, despre decesul prin boală cardiovasculară. Cam atât, pentru că medicația trebuie asociată cu schimbarea stilului de viață”, a explicat medicul.
Lygia Alexandrescu, președinta Societății Române de Educație Nutrițională, a subliniat că terapia nu poate înlocui schimbările de zi cu zi. Somnul regulat, alimentația echilibrată, un aport suficient de proteine și grăsimi de calitate, mai puțini carbohidrați, mai multe fibre și hidratarea corespunzătoare fac parte din gestionarea problemei.
„Nu doar aceste molecule, atât de bine puse la punct, ajută pe termen lung, atâta timp cât le iei și nu faci niciun fel de intervenție asupra stilului de viață. Somnul, orele corecte, consumul de suficiente proteine și grăsimi de bună calitate, mai puțini carbohidrați și mai multe fibre, precum și o hidratare bună sunt, de asemenea, esențiale”, a transmis Lygia Alexandrescu.
Prof. univ. dr. Diana Păun, șefa Secției de Endocrinologie de la Spitalul Universitar București, a precizat că obezitatea are nevoie de o strategie pe termen lung. „Tratamentul este cronic, este pe termen lung, la fel ca tratamentul hipertensiunii. Nu poți să oprești la un moment dat terapia decât dacă gândești un management care să mențină greutatea corporală pe termen lung”, a explicat aceasta.
Medicamentele nu sunt decontate
În prezent, medicamentele folosite pentru scăderea în greutate nu sunt decontate de CNAS și pot avea costuri ridicate. În schimb, medicamentele pentru diabet sunt gratuite, ceea ce face ca accesul la terapiile moderne pentru obezitate să fie dificil pentru numeroși pacienți.
Larisa Mezinu-Bălan, președinta interimară a CNAS, a declarat că instituția evaluează posibilitatea unui program construit pe raportul dintre costuri și rezultate. Prevenția și educația pentru un stil de viață sănătos ar urma să fie punctul de pornire, cu implicarea medicilor de familie, a specialiștilor din ambulatoriu, a serviciilor de spitalizare de zi și a nutriționiștilor.
„Tratamentele medicamentoase moderne sunt foarte costisitoare, la fel și chirurgia bariatrică. De aceea, este necesar să construim un program în baza unei analize pe criterii de cost și rezultat. Ideal este să pornim de la fundament: prevenția și educația pentru un stil de viață sănătos. Acest lucru poate fi făcut de medicii de familie, de medicii din ambulatoriu, prin spitalizare de zi și cu ajutorul nutriționiștilor”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan.
Asociațiile de pacienți și specialiștii cer măsuri suplimentare pentru persoanele care se confruntă cu probleme de greutate. Carta Albă a Obezității, un demers dedicat acestei probleme de sănătate publică, ar urma să fie finalizată în septembrie 2027.