Trecerea la ora de iarnă nu modifică doar ceasurile, ci și ritmul biologic al organismului. Adaptarea poate dura câteva zile, perioadă în care somnul, atenția și nivelurile unor hormoni pot fi influențate.
Profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma, explică faptul că hormonul de creștere, cunoscut sub denumirea de GH, este eliberat în special pe timpul nopții. Potrivit endocrinologului, eventualele neplăceri provocate de schimbarea orei sunt, de regulă, ușoare și dispar după perioada necesară acomodării.
În noaptea dintre 24 și 25 octombrie 2026, ora 3 va deveni ora 2. Vei dormi o oră în plus, însă seara se va întuneca mai devreme, iar acest lucru va continua până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie.
Ce se întâmplă cu hormonii
Cortizolul este unul dintre hormonii care urmează un ritm circadian strict: concentrația lui este mai ridicată dimineața și scade semnificativ pe timpul nopții. Cercetările au indicat uneori o creștere a accidentelor cardiovasculare și cerebrovasculare în apropierea schimbării orei, însă profesorul Pontecorvi consideră că aceste observații trebuie verificate prin analize realizate pe grupuri mai mari de persoane.
Un studiu australian publicat în Chronobiology International a evaluat 27.569 de probe de sânge, analizate într-un singur laborator pe parcursul a 13 ani. Datele au arătat că nivelul median al cortizolului creștea cu 4,8% pentru fiecare oră cu care răsăritul era mai târziu, în timp ce cele mai reduse valori apăreau vara, când lumina zilei începea mai devreme.
Concluzia cercetătorilor a fost că lumina naturală reprezintă reperul principal pentru ritmul cortizolului, iar acest mecanism nu este schimbat ușor de ajustarea artificială a ceasurilor. Glanda pineală, responsabilă pentru producerea melatoninei, are nevoie la rândul ei de câteva zile pentru a se sincroniza cu noul program.
Simptomele adaptării
Schimbarea orei poate produce un fel de „mini jet lag” de toamnă. Cele mai întâlnite manifestări sunt:
- dificultăți de adormire;
- somnolență în timpul zilei;
- oboseală și lipsă de energie;
- scăderea atenției și probleme de concentrare;
- iritabilitate;
- dureri de cap.
După-amiezile mai întunecate pot afecta și persoanele predispuse la tulburare afectivă sezonieră. În aceste cazuri pot apărea o dispoziție mai proastă și o poftă crescută pentru alimente dulci.
Cum îți reglezi mai ușor programul
Poți începe adaptarea cu câteva zile înainte de schimbarea orei, modificând treptat programul zilnic. Recomandările specialiștilor includ:
- mută ora de culcare și mesele cu câte 10-15 minute;
- stai dimineața la lumină naturală, care reduce producția de melatonină;
- alege la prânz carbohidrați complecși integrali, precum pastele, orezul sau pâinea;
- consumă seara proteine ușor de digerat, cum sunt peștele, carnea albă și leguminoasele;
- evită mesele grele și alcoolul înainte de culcare;
- renunță la telefon și tabletă cu cel puțin o oră înainte de somn;
- păstrează mișcarea regulată în programul zilnic.
Suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan nu ar trebui luate fără recomandarea medicului. Ora de iarnă va rămâne în vigoare până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.
Exemplul fusului orar din Spania
Profesorul Alfredo Pontecorvi a adus în discuție și situația Spaniei, care folosește practic pe tot parcursul anului un fus orar diferit de cel corespunzător poziției sale geografice. Țara se află pe meridianul Greenwich, însă în anii 1940, generalul Francisco Franco a adoptat ora Italiei și a Europei Centrale.
În opinia endocrinologului, diferența dintre poziția geografică și ora oficială nu pare să aibă un efect negativ evident asupra sănătății spaniolilor, chiar dacă expunerea la lumina soarelui diferă. Datele operatorului italian de transport al energiei, Terna, indică economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro la facturi între 2004 și 2025 datorită orei de vară.
Societatea Italiană de Medicină a Mediului, SIMA, estimează că menținerea permanentă a orei de vară ar putea reduce consumul cu circa 720 de milioane de kilowați-oră anual și ar diminua emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 200.000 de tone.