Cafeaua fără cofeină ar putea avea efecte asupra memoriei care nu se explică doar prin stimularea oferită de cofeină. Un experiment de mici dimensiuni a arătat că participanții care au băut varianta decofeinizată au obținut rezultate mai bune la două teste cognitive.
Cercetarea a fost coordonată de neurocercetători de la University College Cork, în Irlanda, iar rezultatele au fost publicate în revista „Nature Communications”, în ediția din aprilie. Studiul indică faptul că microbiomul intestinal ar putea participa la legătura dintre consumul de cafea și funcționarea creierului.
Cum a fost realizat experimentul
La cercetare au luat parte 31 de persoane care consumau, în mod obișnuit, între trei și cinci căni de cafea pe zi. Participanții au renunțat la băutură timp de două săptămâni, perioadă după care au fost împărțiți în două grupuri.
- Un grup a primit cafea instant cu cofeină.
- Celălalt grup a consumat cafea instant decofeinizată.
Niciun participant nu știa ce tip de cafea primește. După reluarea consumului, fiecare persoană a băut patru porții pe zi, timp de trei săptămâni.
Reintroducerea cafelei a produs modificări importante ale microbiomului intestinal, indiferent dacă băutura conținea sau nu cofeină. Participanții au raportat, de asemenea, niveluri mai reduse de stres perceput, depresie și impulsivitate.
Memoria a reacționat diferit
Rezultatele cognitive nu au fost însă identice în cele două grupuri. Doar persoanele care au băut cafea decofeinizată au înregistrat îmbunătățiri semnificative la testele pentru memorarea cuvintelor și a pozițiilor.
Acestea au reținut mai bine mai multe serii de cuvinte și au făcut mai puține greșeli atunci când au trebuit să-și amintească anumite locații. Grupul care a consumat cafea cu cofeină nu a prezentat progrese semnificative la aceleași evaluări.
Cafeaua cu cofeină a fost asociată totuși cu alte efecte. Participanții din acest grup au raportat mai puțină anxietate și suferință psihologică, iar testele au indicat o atenție și o vigilență mai bune.
Rolul microbiomului intestinal
John Cryan, specialist în neuroștiințe la University College Cork, consideră că efectele cafelei pot depăși acțiunea cofeinei. „Cafeaua nu este doar cofeină – este un factor dietetic complex, care interacționează cu microbii din tract sau cu metabolismul nostru și chiar cu starea noastră emoțională”, a explicat cercetătorul.
Cofeina poate traversa bariera hematoencefalică și poate acționa direct asupra țesutului nervos, însă cafeaua conține mii de alți compuși. Printre aceștia se numără polifenolii, substanțe de origine vegetală care pot hrăni anumite bacterii din intestin, chiar dacă băutura nu este o sursă de probiotice.
Cryan și colegul său Ted Dinan au introdus în 2013 termenul „psihobiotice”, folosit pentru a descrie modul în care probioticele pot influența microbiomul și sănătatea mintală prin comunicarea dintre intestin și creier. Echipa de la Cork analizează acum dacă polifenolii din cafea pot modifica metaboliții produși de microbi și felul în care aceștia transmit semnale către creier.
„Studiile noastre sugerează că – fie cu cofeină sau nu – cafeaua poate influența sănătatea în multe feluri”, a mai declarat Cryan. El a subliniat că experimentul este restrâns și ridică numeroase întrebări, dar a descris drept surprinzătoare îmbunătățirile obținute după consumul cafelei fără cofeină.
Și alte cercetări recente au indicat că varianta decofeinizată ar putea contribui la starea de alertă și la funcțiile cognitive. Potrivit cercetătorilor, cafeaua ar putea fi analizată în continuare ca parte a unei alimentații echilibrate, nu doar prin prisma cantității de cofeină pe care o conține.