Țigara reapare în fotografii, videoclipuri și postări distribuite de vedete și influenceri, după aproape două decenii în care fusese îndepărtată din cultura pop. Pentru o parte dintre tineri, fumatul devine din nou un simbol al nonconformismului, al relaxării și al unei rebeliuni asumate.
Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber se numără printre celebritățile fotografiate recent fumând. Imaginile circulă pe Instagram și pe alte rețele sociale, în timp ce estetica inspirată de filmele, cluburile și pictorialele anilor 2000 revine în atenție.
Fenomenul se leagă de popularitatea stilului „indie sleaze”, asociat cu moda și cultura de club de la începutul anilor 2000. În acea perioadă, țigara era prezentă frecvent în ședințe foto și producții cinematografice, fiind percepută drept un accesoriu cool.
Pe Instagram, contul „Cigfluencers”, lansat în 2021 de Jared Oviatt, publică imagini cu vedete și personaje cunoscute surprinse fumând. Pagina a depășit 100.000 de urmăritori și a transformat astfel de fotografii într-un fenomen urmărit constant online.
De ce atrage estetica fumatului
În iulie 2026, revista Tobacco Control a publicat analiza „Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again”. Cercetătorii avertizează că expunerea repetată la imagini cu persoane celebre fumând poate face obiceiul să pară normal și acceptabil.
Istoricul social Sarah Milov, autoarea volumului „The Cigarette: A Political History”, consideră că atracția vine și din aerul neglijent, aparent indiferent, pe care țigara îl poate sugera. Pentru unii tineri, gestul capătă valoare de accesoriu și transmite o atitudine opusă preocupării permanente pentru un stil de viață perfect controlat.
Jared Oviatt asociază revenirea țigărilor cu „little-treat culture”, tendința de a cumpăra mici plăceri accesibile într-o perioadă în care achizițiile importante sunt tot mai greu de justificat. Într-un mediu dominat de aplicații care monitorizează somnul, pașii și caloriile, dar și de diete, suplimente și antrenamente, fumatul poate fi perceput ca o formă deliberată de încălcare a regulilor de wellness.
Revin și alte obiecte asociate perioadei de dinaintea dominației smartphone-urilor, precum aparatele foto pe film și discurile de vinil. Țigara este inclusă uneori în aceeași imagine nostalgică, alături de experiențe considerate mai „analogice”.
Scenele cu fumători sunt din nou mai vizibile în cultura pop, însă nu există suficiente date pentru a demonstra că Generația Z consumă automat mai multe țigări. Schimbarea de imagine nu este, deocamdată, echivalentă cu o creștere confirmată a numărului de fumători.
Riscurile fumatului nu dispar
Revenirea țigării ca element de stil nu modifică efectele consumului de tutun asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății estimează că tutunul provoacă anual peste șapte milioane de decese la nivel mondial, dintre care mai mult de 1,6 milioane afectează persoane care nu fumează, dar sunt expuse fumului pasiv.
Tutunul afectează aproape toate organele și este asociat cu cancerul, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și afecțiunile pulmonare. Nici fumatul ocazional sau doar în contexte sociale nu înseamnă lipsa pericolelor.
Datele Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că fumătorii au, în medie, o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai mică decât nefumătorii. Persoanele care spun că fumează doar la petreceri sau în compania altora pot avea valori ale tensiunii arteriale și colesterolului asemănătoare celor întâlnite la fumătorii obișnuiți.
România depășește media europeană
În România, aproximativ 30% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 15 ani consumau tutun în 2024, potrivit celor mai recente estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății. Procentul este peste media de 24% calculată pentru Regiunea Europeană a OMS.
Un Eurobarometru privind atitudinea europenilor față de tutun indica faptul că 34% dintre români se declarau fumători activi, față de 24% la nivelul Uniunii Europene. Procente mai mari erau raportate în Bulgaria, cu 37%, Grecia, cu 36%, și Croația, cu 35%.
Europa rămâne regiunea OMS în care scăderea consumului de tutun se produce cel mai lent. În 2024, aici erau aproximativ 173 de milioane de utilizatori de tutun, iar estimările arată că regiunea ar putea păstra cea mai ridicată prevalență a consumului la nivel mondial și în 2030.