Alimentația îți poate influența echilibrul bacteriilor din gură, nu doar riscul de carii. Legumele, ceaiul, brânzeturile și alimentele fermentate pot susține microorganismele benefice, în timp ce zahărul și carbohidrații rafinați favorizează bacteriile care atacă smalțul.
Cavitatea orală adăpostește aproximativ 700 de specii de bacterii, alături de virusuri, ciuperci și alte microorganisme. Acestea formează microbiomul oral, iar comunitățile diferă în funcție de zonă: unele se află pe dinți, altele pe limbă sau în spațiile dintre dinți și gingii.
Cum acționează bacteriile din gură
Nu toate bacteriile orale sunt dăunătoare. Specii din genurile Veillonella, Actinomyces, Neisseria și anumite tipuri de Streptococcus pot împiedica instalarea microorganismelor asociate cu bolile orale.
În schimb, Streptococcus mutans transformă zaharurile în acizi care atacă smalțul și pot duce, în timp, la apariția cariilor. Porphyromonas gingivalis se poate dezvolta în spațiile formate între dinți și gingii atunci când igiena este insuficientă și este asociată cu afecțiunile gingivale.
P. gingivalis este analizată și în legătură cu boli cardiovasculare, diabet sau artrită reumatoidă, însă aceste asocieri nu demonstrează că bacteria provoacă direct toate aceste probleme. Relația dintre microbiomul oral și sănătatea generală este încă studiată.
Alimente care susțin echilibrul oral
-
Legumele verzi – spanacul, varza kale, ridichile și sfecla conțin nitrați naturali. Bacteriile benefice din genul Neisseria îi transformă în nitriți, implicați ulterior în producerea oxidului nitric, compus care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale.
-
Usturoiul – alicina formată atunci când este zdrobit sau mestecat are proprietăți antimicrobiene și poate acționa asupra unor bacterii implicate în carii și boli gingivale.
-
Ceaiul și fructele de pădure – polifenolii din ceai, merișoare și alte fructe închise la culoare pot reduce dezvoltarea unor bacterii asociate cu placa dentară, cariile și respirația neplăcută.
-
Brânza – mestecarea stimulează saliva, care ajută la îndepărtarea resturilor și neutralizarea parțială a acizilor produși de bacterii.
-
Chefirul și produsele fermentate – microorganismele din aceste alimente pot concura cu bacteriile nedorite și ar putea limita formarea biofilmului din care se dezvoltă placa bacteriană.
Un studiu pe adulți în vârstă a asociat consumul de suc de sfeclă bogat în nitrați, de două ori pe zi timp de două săptămâni, cu scăderea tensiunii arteriale. Rezultatul nu înseamnă însă că sucul de sfeclă poate înlocui tratamentul prescris de medic.
Polifenolii din ceai pot împiedica anumite microorganisme să se fixeze pe dinți și să formeze placă bacteriană. Pentru a nu adăuga zahăr în alimentație, ceaiul este mai potrivit consumat simplu. Merișoarele și mierea bogată în polifenoli au arătat, de asemenea, rezultate promițătoare, dar mierea și sucurile de fructe conțin zaharuri, iar sucurile pot fi acide.
Ce arată studiile despre brânză
Într-o cercetare de mici dimensiuni, nouă persoane au mâncat zilnic brânză Grana Padano timp de cinci zile. La final, în cavitatea lor orală au fost identificate mai puține semnale genetice asociate cu S. mutans și mai multe semnale ale unei bacterii întâlnite frecvent în gurile sănătoase.
Numărul redus de participanți nu permite extinderea concluziilor la întreaga populație, însă rezultatul poate orienta cercetări viitoare privind legătura dintre brânză și microbiomul oral.
Zahărul rămâne principalul risc
Bacteriile implicate în apariția cariilor folosesc în special zahărul, motiv pentru care dulciurile și băuturile îndulcite ar trebui limitate. Și carbohidrații rafinați pot fi problematici, deoarece se descompun rapid în zaharuri în cavitatea bucală.
Contează nu doar cantitatea, ci și cât de des consumi astfel de produse. Gustările dulci repetate mențin mediul acid mai mult timp și supun smalțul unor atacuri succesive.
O analiză a studiilor disponibile sugerează că chefirul poate încetini dezvoltarea unor agenți patogeni orali și formarea biofilmului. Totuși, acesta rămâne un aliment, nu un tratament stomatologic.
Dieta contează mai mult decât un singur aliment
Un model alimentar apropiat de dieta mediteraneeană, bazat pe legume, fructe întregi, leguminoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase, poate favoriza un ecosistem oral mai stabil. Într-un studiu recent, persoanele care respectau mai atent acest tip de alimentație aveau, în general, forme mai puțin severe de boală gingivală.
Rezultatul indică o asociere și nu dovedește că dieta a produs singură diferența. Nu există un aliment-minune care să protejeze, de unul singur, dinții și gingiile.
Igiena rămâne esențială
Alimentația nu înlocuiește periajul cu pastă de dinți cu fluor, realizat de două ori pe zi. Spațiile dintre dinți trebuie curățate cu ață dentară sau periuțe interdentare, iar limba merită igienizată deoarece în partea din spate se pot acumula bacterii asociate cu respirația neplăcută și problemele orale.
Efectele folosirii zilnice și pe termen lung a apelor de gură asupra microbiomului oral nu sunt pe deplin cunoscute. Produsele cu clorhexidină pot modifica echilibrul microorganismelor și sunt folosite, de regulă, pentru perioade limitate, la recomandarea medicului stomatolog.