Poți să te simți bine, să faci mișcare și să nu ai semne evidente de boală, dar colesterolul mărit poate evolua ani la rând fără simptome. Cardiologul Francesco Lo Monaco atrage atenția că analizele de sânge și înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate sunt două măsuri importante pentru evaluarea și protejarea sănătății inimii.
Colesterolul în exces poate favoriza depunerea grăsimilor pe pereții arterelor, proces care contribuie la îngustarea și pierderea elasticității vaselor de sânge. În timp, acest mecanism poate crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Francesco Lo Monaco este cardiolog specializat în prevenție și fondatorul The National Heart Clinic din Harley Street, Londra. Medicul, care a scris și volumul „Heart Saviour”, dedicat schimbărilor durabile pentru sănătate și longevitate, subliniază că starea de bine nu este suficientă pentru a evalua riscul cardiovascular.
Potrivit specialistului, colesterolul mărit nu produce, de regulă, simptome pe care să le poți recunoaște singur. De aceea, un profil lipidic poate oferi informații esențiale, însă rezultatele trebuie interpretate împreună cu vârsta, tensiunea arterială, fumatul, diabetul, istoricul medical și antecedentele familiale.
Ce arată profilul lipidic
Analiza uzuală nu se rezumă la o singură valoare. Profilul lipidic include, în mod obișnuit, colesterolul total, HDL, colesterolul non-HDL și trigliceridele.
- Colesterolul HDL este considerat „bun”, deoarece ajută la transportarea colesterolului către ficat.
- Colesterolul non-HDL cuprinde particulele care pot contribui la formarea depozitelor de grăsime pe artere.
- Trigliceridele reprezintă un alt tip de grăsime din sânge, evaluat în cadrul profilului lipidic.
În ghidurile britanice există valori orientative pentru adulții sănătoși, însă acestea nu stabilesc singure riscul unei persoane. Țintele pot fi diferite dacă ai deja o boală cardiovasculară, diabet sau alți factori care cresc probabilitatea apariției unor complicații.
Colesterolul are și roluri utile în organism. Este implicat în structura celulelor și în producerea unor hormoni, printre care estrogenul, testosteronul și cortizolul. Problema apare atunci când particulele care îl transportă ajung la niveluri prea mari și favorizează ateroscleroza.
Două teste care pot completa evaluarea
În anumite situații, medicul poate recomanda investigații suplimentare față de profilul lipidic obișnuit. Acestea nu sunt necesare pentru toată lumea, dar pot fi utile când există antecedente familiale, rezultate neclare sau alți factori de risc.
- Apolipoproteina B (ApoB) oferă informații despre particulele care transportă colesterolul și alte grăsimi și care pot contribui la formarea plăcilor de aterom.
- Lipoproteina(a), cunoscută ca Lp(a), este influențată în mare măsură de moștenirea genetică și poate crește riscul cardiovascular chiar dacă analizele uzuale par normale.
Decizia de a face aceste teste îi aparține medicului, care ține cont de rezultatele existente și de istoricul personal și familial. O valoare izolată nu este suficientă pentru stabilirea conduitei medicale.
Schimbarea simplă din alimentație
Recomandarea principală a cardiologului este să înlocuiești o parte dintre grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate, nu să elimini toate grăsimile din meniu. Poți folosi ulei de măsline în loc de unt la anumite preparate, poți alege nuci nesărate ca gustare și poți include pește gras în mesele săptămânale.
Important este ca alimentele benefice să înlocuiască sursele de grăsimi saturate, nu să fie adăugate peste aceeași alimentație. O astfel de schimbare poate contribui la scăderea colesterolului LDL, însă efectul depinde de dieta pe care o aveai, de cantități și de starea generală de sănătate.
O alimentație echilibrată ar trebui să includă și legume, fructe, leguminoase și cereale integrale. Fibrele solubile din ovăz și fasole pot ajuta la reducerea colesterolului LDL.
Măsuri care susțin sănătatea inimii
- Alege mai des ulei de măsline, nuci, semințe și pește gras în locul unor alimente bogate în grăsimi saturate.
- Include în meniu alimente cu fibre, precum ovăzul, fasolea, legumele, fructele și cerealele integrale.
- Fă mișcare regulat, la un nivel potrivit condiției tale fizice.
- Renunță la fumat, deoarece acest obicei afectează vasele de sânge și mărește riscul cardiovascular.
- Urmează tratamentul recomandat atunci când dieta și activitatea fizică nu sunt suficiente.
Colesterolul este influențat și de factori pe care nu îi poți schimba prin alimentație, precum genetica și vârsta. Unele afecțiuni pot necesita tratament medicamentos chiar dacă ai un stil de viață echilibrat și faci mișcare.
În aceste cazuri, renunțarea la medicamente și înlocuirea lor cu soluții alimentare poate lăsa riscul cardiovascular insuficient controlat. Statinele sau alte tratamente sunt recomandate în funcție de nivelul colesterolului și de riscul general, iar decizia trebuie luată împreună cu medicul.
Dacă nu ți-ai verificat colesterolul recent sau nu știi cum să interpretezi rezultatele, discută cu medicul de familie despre un profil lipidic și despre evaluarea riscului cardiovascular. Un rezultat nefavorabil nu înseamnă automat că vei dezvolta o boală de inimă, dar poate arăta că sunt necesare măsuri suplimentare înainte de apariția unor probleme grave.