Aproape 800 de medicamente sunt greu de găsit sau nu mai ajung deloc la pacienți, iar situația este resimțită puternic în oncologie. Lomustina, un tratament folosit în cancer, figurează în evidențele Ministerului Sănătății cu 125 de cutii disponibile, însă familiile bolnavilor spun că nu o găsesc în farmacii și spitale.
Una dintre persoanele care au cerut ajutor pe rețelele sociale este Irina, fiica unui pacient diagnosticat cu o tumoră de gradul 4. Tatăl ei a fost operat în februarie, iar boala a recidivat, necesitând o nouă intervenție în urmă cu două săptămâni. După ce a verificat farmaciile din Iași și București, femeia a anunțat că este dispusă să meargă oriunde în țară pentru a procura tratamentul.
Lomustina este căutată și de alți pacienți sau aparținători. Jurnalista Liliana Ruse, pacientă oncologică, a spus că încearcă de un an să găsească acest medicament. În România, tratamentul este comercializat sub denumirile CECENU 40 mg și LOMOOTHER 40 mg.
Ce medicamente lipsesc din oncologie
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România a transmis o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan. Organizația susține că trei tratamente oncologice nu mai pot fi găsite, iar alte opt au probleme repetate și prelungite de aprovizionare.
- Sindaxel;
- Ifosfamidă;
- Lomustină;
- Cisplatin;
- Carboplatin;
- Cisfluoracil;
- Oxtalicplatin;
- Granisetron, un medicament antiemetic;
- Bleomicină;
- Vincristină;
- Mitomicină.
Cezar Irimia, președintele FABC, a explicat că primele trei medicamente nu se găsesc deloc, în timp ce celelalte opt sunt livrate cu întreruperi. În opinia organizației, chiar și o pauză de câteva săptămâni poate însemna amânarea tratamentului, progresia bolii și pierderea unor șanse terapeutice.
FABC a atras atenția și asupra mortalității evitabile prin cancer, despre care afirmă că rămâne îngrijorătoare în România în comparație cu multe state europene. Pacienții reclamă de ani întregi lipsa de predictibilitate în privința investigațiilor, terapiilor și medicamentelor de care depind.
Diferența dintre stoc și realitate
În sistemul electronic al Ministerului Sănătății apar 125 de cutii de Lomustină, distribuite în cinci județe și în București. Reprezentanții pacienților au verificat însă unele dintre unitățile indicate în platformă și susțin că medicamentul nu se mai află, în realitate, pe rafturi sau în stocurile spitalelor.
Pentru aproximativ jumătate din cantitatea raportată, produsul este CECENU, iar autorizația de punere pe piață aparține Companiei Naționale Unifarm, aflată în coordonarea Ministerului Sănătății. LOMOOTHER este deținut de Pharma S.A. și este fabricat în India.
Cezar Irimia a pus sub semnul întrebării corectitudinea datelor oficiale și a declarat că una dintre explicații ar putea fi exportul paralel. „Ori se acoperă un export paralel, pentru bani mulți, ori cineva minte aici”, a afirmat președintele FABC.
Problema este că Lomustina nu apare pe platformele independente de monitorizare a discontinuităților, deoarece în evidențele autorităților este considerată disponibilă. Datele publice centralizate pe lipsamedicament.ro indică următoarele situații:
- 312 medicamente cu discontinuitate permanentă;
- 266 de medicamente cu discontinuitate temporară;
- 109 medicamente cu discontinuitatea prelungită;
- 82 de medicamente cu un statut necunoscut.
În total, sunt aproape 770 de produse cu probleme raportate, însă lista nu include Lomustina și cele două variante comerciale ale sale. Diferența dintre ceea ce figurează în sistem și ceea ce găsesc pacienții în farmacii alimentează neîncrederea în raportările oficiale.
Reacțiile autorităților
Horațiu Moldovan a declarat la televizor că a verificat împreună cu Ministerul Sănătății situația stocurilor și că există suficiente citostatice. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că problema ar viza o parte foarte mică dintre pacienți și că ar putea fi rezolvată în câteva zile.
Declarațiile au provocat reacții din partea bolnavilor oncologici și a familiilor acestora. Pacienții au susținut că experiența lor directă, în căutarea tratamentelor, contrazice mesajele transmise de oficiali.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a catalogat situația drept „inadmisibilă”. El a cerut un audit urgent al mecanismului prin care este urmărită disponibilitatea medicamentelor și a anunțat îmbunătățirea soluțiilor informatice, astfel încât autoritățile să poată vedea când un stoc ajunge la un nivel critic.
Ministerul Sănătății folosește deja, din 2016, un Sistem electronic de raportare. Farmaciile comunitare și spitalele trebuie să transmită zilnic informații despre stocuri, loturi și circulația medicamentelor, iar datele pot fi consultate de minister și de Agenția Națională a Medicamentului până la nivel de depozit și farmacie.
Acesta este sistemul la care s-au referit și reprezentanții CNAS atunci când au afirmat că au verificat stocurile. Cseke Attila consideră însă că mecanismul actual trebuie îmbunătățit pentru a permite urmărirea medicamentelor pe întregul lanț de distribuție.
Platforma pentru medicamente dispărute
În octombrie 2016, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului, CNAS și Unifarm au lansat platforma medicamentelipsa.ms.ro. Pacienții, medicii și farmaciștii puteau semnala acolo lipsa unui medicament sau vaccin, iar primele răspunsuri trebuiau transmise în cel mult patru zile.
Un al doilea răspuns, așteptat în următoarele șapte zile, trebuia să precizeze măsurile luate de autorități. Platforma a primit peste 100 de sesizări chiar în prima zi de funcționare, însă a fost abandonată după aproximativ șase luni, după schimbarea conducerii Ministerului Sănătății și numirea lui Florian Bodog.
Tratamente aprobate, dar inaccesibile
FABC reclamă și întârzierile mari dintre aprobarea unui medicament nou și momentul în care acesta ajunge efectiv la pacienți. Cezar Irimia afirmă că, în unele cazuri, au trecut peste 1.100 de zile, deși protocoalele terapeutice ar fi fost finalizate.
Potrivit președintelui federației, aproximativ 13 medicamente așteaptă documentele standard prin care medicii pot solicita tratamentele de la CNAS. El susține că aceleași blocaje se repetă de aproximativ șase ani, inclusiv după publicarea unor medicamente în Monitorul Oficial.